Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” își deschide și în acest an porțile laboratoarelor de cercetare și îi invită pe toți cei pasionați de știință la Noaptea Cercetătorilor. Evenimentul va avea loc vineri, 28 septembrie 2018 între orele 17:00 și 22:00, la sediul din Șoseaua Kiseleff nr. 1.
Specialiștii Muzeului au pregătit vizitatorilor o serie de activități prin care vor dezvălui celor interesați informații și curiozități din tainele meseriei de cercetător.
Ziua de vineri, 28 septembrie 2018, va avea un program special de vizitare, muzeul fiind deschis între orele 10:00 și 15:00 (ultimul vizitator va intra la ora 14:00), iar în intervalul 17:00 – 22:00 (ultimul vizitator va intra la ora 21:00), se vor desfășura activitățile dedicate Nopții Cercetătorilor.
Programul evenimentelor din această seară cuprinde:
1. DNA bracelets – Să purtăm o brățară cu secvența de ADN a animalului preferat
Coordonatori: Dr. Ana-Maria Krapal, Andreea Maria Brezeanu
ADN (acidul dezoxiribonucleic) reprezintă molecula care codifică informația genetică la toate organismele vii, începând de la bacterii și până la om. ADN este alcătuit dintr-o succesiune de 4 nucleotide (adenina, citozina, guanina, timina).
Vă așteptăm la Muzeul „Antipa”, să construim împreună brățări ADN prin aranjarea de mărgele colorate, corespunzătoare nucleotidelor din structura unică a ADN, pe baza principiului complementarității pentru unele dintre animalele preferate.
2. Kitchen Science – Cum putem să extragem ADN din fructe?
Coordonatori: Drd. Alexandra Florina Popa, Dr. Andrei Ștefan
Vom vedea cum putem să extragem ADN folosind ustensilele și substanțele comune pe care le avem la îndemână în casă, dar mai ales în bucătărie. În loc să facem o salată de fructe, vom extrage, împreună, ADN din fructele care ar intra în compoziția acestei salate. Folosind simple substanțe precum spirtul, sarea de bucătărie și detergentul de vase, oricine poate utiliza bucătăria, nu numai pentru a găti, ci și pentru a extrage ADN!!!
3. Cum trebuie să preparăm insectele pentru o colecție de entomologie?
Coordonator: dr. Melanya Stan
Prepararea este o etapă importantă în organizarea științifică a colecțiilor, exemplarele trebuind să îndeplinească criteriul estetic și să permită observarea caracterelor de morfologie externă de către specialiști, cu ajutorul stereomicroscopului. Cei pasionați de entomologie, care vor să-și organizeze un insectar, au acum ocazia de a participa la prezentarea de către conservatorii Muzeului „Grigore Antipa” a diverselor tehnici de preparare a insectelor.
4. O viață nouă pentru vechile colecții de lepidoptere ale Muzeului „Grigore Antipa”
Coordonator: Dr. Mihai Stănescu
Revizuirea și reorganizarea uneia dintre cele mai vechi colecții din patrimoniul Muzeului „Antipa” a permis identificarea a numerose exemplare vechi de peste un secol și jumătate și reevaluarea cunoașterii distribuției unor specii de lepidoptere pe teritoriul actual al României. Prima colecție de lepidoptere realizată în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din București a fost organizată de către Franz Salay, cu materiale colectate de el însuși în diverse localități din sudul Munteniei, la care s-a adăugat colecția achiziționată de la Eduard Fleck, naturalist austriac stabilit pentru o perioadă la Azuga, și exemplare donate de diferiți colecționari, primite la schimb sau achiziționate de la comercianți de insecte activi la sfârșitul secolului al XIX-lea. Printre acestea se află o pereche (mascul și femelă) de Idaea rusticata (Denis & Schiffermüller, 1775), exemplare capturate de Joseph Mann la Tulcea, în 1865 – acestea sunt cele mai vechi exemplare de lepidoptere capturate pe teritoriul actual al României, aflate în colecția Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
5. Scarabei mici, coarne mari
Coordonator: Andreea Cătălina Drăghici
Multe dintre insecte sunt spectaculoase și datorită prezenței unor formațiuni de dimensiuni și forme variate numite coarne. Ce importanță au acestea în viața insectelor? La masculi, coarnele – care sunt adesea mult mai bine dezvoltate, sunt folosite în lupta pentru supremație sau pentru apărare, în timp ce pe femele le ajută la găsirea hranei sau introducerea ouălor în bilele de bălegar.
Știați că specia Onthophagus taurus, considerată cea mai puternică insectă de pe planetă, prezintă atât masculi dezvoltați cu coarne lungi și curbate cât și masculi subdezvoltați fără coarne, fenomen numit științific polimorfism echilibrat? Dacă masculii fără coarne au arătat un comportament neagresiv, aceștia prezintă avantajul că pot fi confundați cu femelele și se strecoară mai ușor în tunelele de acuplare.
6. Din poieni, pe malul apei. Din lumea insectelor mai puțin cunoscute
Coordonator: dr. Elena Iulia Iorgu
Libelulele, numite în mod științific odonate, sunt insecte deosebite, cu aripi drepte, transparente și cu corpul alungit și divers colorat în verde, albastru, galben, maro sau roșu. Duc o viață amfibie, larvele fiind acvatice, iar adulții tereștri. Cu toate că arată ca niște mici zâne, sunt, de fapt, niște prădători vorace, hrănindu-se cu alte insecte, crustacei sau chiar pești. Deşi libelulele sunt printre cele mai vechi insecte zburătoare de pe Terra, precedând chiar dinozaurii, ele nu și-au schimbat deloc forma corpului pe parcursul timpului.
Lăcustele, cosașii și greierii fac parte dintr-un ordin de insecte numit Ortoptera. Ortopterele sunt insecte diverse, care locuiesc în general în zone înierbate, şi sunt cunoscute mai ales pentru cântecul lor din timpul verii. Lăcustele cântă prin frecarea anumitor părți ale corpului. Acest mod de a cânta se numește stridulație, care poate fi de mai multe tipuri: normală, de curtare, de rivalitate, de luptă sau de împerechere.
Haideți să descoperim împreună aceste insecte minunate care au cucerit uscatul cu mult înaintea mamiferelor!
7. Muzeul și păsările Bucureștiului
Coordonator: Dr. Angela Petrescu
An de an în colecţia de ornitologie a Muzeului „Antipa” se adună preparate noi, cercetate de ornitologii din ţară şi străinătate. De asemenea, colecția este disponibilă oricui doreşte să se informeze, să cunoască mai multe despre păsări. Trebuie numai să vizitaţi Muzeul „Antipa”, care de peste 100 de ani, are porţile deschise în clădirea de la Şosea.
Mulţi sunt tentaţi să creadă că păsările trăiesc numai în păduri, la munte sau în locuri sălbatice neatinse de om. Ei bine, în acest oraş uriaş, trăiesc alături de noi peste 200 de specii de păsări. Unele vin numai să cuibărească şi le numim “oaspeţi de vară”, altele vin în timpul iernii şi le numim “oaspeţi de iarnă”.
Toamna şi primăvara, Bucureştiul este traversat de “păsările de tranzit”, care fac numai o staţie pentru odihnă şi hrană. Pe lângă toate acestea, mai sunt cele care nu părăsesc niciodată oraşul, pe care le numim “sedentare”, dar şi cele ajunse absolut întâmplător, pe care le numim “accidentale”.
Fiecare are o poveste a ei, un loc preferat pentru cuib, pentru hrană şi pentru odihnă, iar noi vă aşteptăm vineri seara, la Noaptea Cercetătorilor, pentru a împărtăşi din poveştile păsărilor Bucureştiului.
8. În căutarea paraziților păsărilor
Coordonatori: Dr. Costică Adam, Dr. Constantinescu Cristina, Angel Irimia
Păsările se numără printre animalele cele mai îndrăgite de om, uneori fiind companioni grozavi, ce ne pot amuza și încânta. Puțini dintre noi știu însă că prietenele noastre înaripate (papagali, fazani, păuni și chiar păsările de curte) sunt gazde pentru alți „chiriași”, mai mult sau mai puțin nepoftiți.
Pana unei păsări întrece în complexitate blana mamiferelor și solzii reptilelor. Poți să ți-o imaginezi ca pe un mic arbore. Penajul complet alcătuiește o mică pădure, în care pielea păsării este solul, micile pene sunt arbuștii, iar penele mari sunt copacii înalți. Această pădure în miniatură adăpostește creaturi vii: unele mai mici, cum sunt acarienii de pene (arachnide mai mici de jumătate de milimetru), iar altele mai mari, cum sunt păduchii de pene (peste un milimetru ca dimensiune). Diferiți viermi paraziți populează intestinele și organele interne ale păsărilor.
Într-o scurtă incursiune în acest univers al paraziților interni și externi ai păsărilor îți vom arăta cât de diverse sunt aceste creaturi. Vom discuta cum se împacă gazdele-păsări cu paraziții pe care îi poartă și de ce este important să studiem această relație. Îți vom prezenta tehnicile moderne de studiu în teren și în laborator, precum și rezultatele echipei noastre pornită pe urmele păsărilor de pe trei continente: Europa, Africa și Asia.
9. Din culisele colecției de crustacee – birou de cercetător, fragmente din viața animalelor cu carapace
Coordonator : Dr. Iorgu Petrescu
De la cele mai vechi exemplare care au împodobit pereții casei Porumbaru din strada Polonă nr. 19, sau cele cumpărate de Grigore Antipa de la firma Wilhelm Schluter din Halle, Germania, între care uriașul crab japonez, Macrokeira kaempferi, ori cele primite în aceeași perioadă de la diverși donatori, între care și faimosul medic explorator român, Hilarius Mitrea, din Indonezia, piese naturalizate și acte, cărți, care le-au însoțit, şi până la biroul de lucru al unui cercetător al crustaceelor dintr-un muzeu din mileniul III… toate acestea vă vor fi povestite și demonstrate pe îndelete la Noaptea Cerecetătorilor de către specialiştii muzeului.
10. Șerpii, vizitatorii nevăzuți din grădinile noastre
Coordonator: Dr. Tiberiu Săhlean
Șerpii reprezintă una dintre cele mai puțin cunoscute grupe de animale, acest lucru fiind datorat în parte și prejudecăților existente în jurul lor. În același timp, șerpii sunt verigi foarte importante în ecosistem, fiind printre principalii consumatori ai rozătoarelor, limitând astfel transmiterea unor boli letale către om (cum ar fi ciuma, febra hemoragică, febra tifoidă); mai mult, șerpii veninoși reprezintă adevărate bioreactoare al căror potențial abia am început să îl descifrăm, veninul lor fiind folosit până în prezent în medicamente pentru persoanele cu probleme cardiace și pentru tratarea durerii. Oamenii asociază prezența șerpilor cu sălbăticia sau locurile abandonate, pe când, în realitate, acești vizitatori discreți își desfășoară activitatea în văzul tuturor, fie că e vorba de un parc, spațiul verde dintre blocuri sau chiar grădina din spatele casei. Vizitatorii de la Noaptea Cercetătorilor pot afla care sunt speciile de șerpi din România şi unde trăiesc acestea, care specii sunt veninoase și ce măsuri de protecție putem folosi atunci când ne aflăm în preajma lor.
11. Taxidermia, știință sau artă?
Coordonator: Radu Pană
În cadrul Muzeului „Antipa”, Laboratorul de Restaurare – Taxidermie are un rol important în îmbogățirea colecțiilor științifice, mai ales a celor de vertebrate, cu piese naturalizat-montate, balguri, schelete, cranii, blănuri, piei, pielicele. Dar, până la obținerea acestor piese este nevoie de multă cunoaștere, îndemânare și creativitate. Metodele folosite de către taxidermiști au cunoscut îmbunățățiri de-a lungul timpului, materialele și substanțele folosite sunt de generație nouă, astfel, și calitatea produselor este îmbunătățită. Dacă doriți să cunoașteți câteva dintre tehnicile folosite în taxidermie, vă așteptăm, vineri, la Muzeu.
Noaptea Cercetătorilor este un eveniment ce se desfășoară anual în peste 350 de oraşe din Europa, cu sprijinul Comisiei Europene, aducând știința în mijlocul publicului. În București, sunt organizate activități și în Promenada Mall și Piața Universității.
Participarea la Noaptea Cercetătorilor este gratuită!
Vă așteptăm cu drag!
