„Având în vedere eforturile pe care APMR şi companiile membre le fac pentru dezvoltarea industriei româneşti şi a exportului de mobilier, Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice încercare de defăimare a acestui sector”, susţine Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
Precizările APMR survin după ce activistul de mediu Gabriel Păun, preşedintele organizaţiei Agent Green, a declarat în mass-media că atunci „când vine vorba despre mobilă ieftină, de proastă calitate, care devastează pădurile şi se vinde pe toată planeta, România este cap de listă”.
Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Mobilă arată, în context, că, de peste 27 de ani, organizaţia este parte activă în reglementarea actului legislativ şi a insistat la autorităţile statului (Preşedinţie, Parlament, Guvern, Consiliul Concurenţei) pentru gestionarea durabilă a pădurilor, valorificarea superioară a masei lemnoase şi prelucrarea locală conform principiilor Codului Silvic, pentru vânzarea masei lemnoase de către RNP Romsilva sub formă de lemn fasonat şi sortat pe clase de calitate, care asigură pe de o parte valorificarea superioară a lemnului în funcţie de destinaţie, precum şi evitarea furtului din pădure, întrucât vânzarea din depozite impune măsurarea corectă a lemnului”.
„Mai mult decât atât, din cauza preţurilor foarte mari practicate în România pentru vânzarea materiilor prime lemnoase şi pentru a rămâne competitivi pe piaţa externă, producătorii români de mobilă apelează la importuri pentru a-şi asigura necesarul de lemn. Din acest motiv, importul de cherestea în anul 2018 a crescut cu 30% ajungând la o cifră de 123,6 milioane de euro. Conform statisticii vamale, preţul mediu la importul de cherestea este mai mic cu 22,6% decât preţul mediu la exportul României de cherestea.
Industria mobilei din România aduce, an de an, un aport pozitiv substanţial la balanţa comercială de export-import a României de peste 1,5 miliarde de euro, având un raport valoare adăugată brută/producţie de 55%, după sectorul IT, care are 57%, potrivit studiului elaborat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), în anul 2017.
Producţia de mobilă este de 2,5 miliarde de euro pe an, fiind orientată cu precădere la export, în condiţiile în care 86% din ceea ce se produce se comercializează peste hotare.
În ceea ce priveşte exportul, industria românească de mobilier se află pe locul 11 în lume şi pe locul 5 în Uniunea Europeană (UE), iar principalele ţări destinatare ale exportului românesc de mobilă sunt, în ordine, Germania, Franţa, Italia, Slovacia, Cehia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Belgia, Polonia, Suedia, Austria, Ungaria, SUA, Elveţia şi Federaţia Rusă, precizează APMR.
Totodată, cifrele arată că a crescut diferenţa între preţul de export şi cel de import de la 15,5%, în 2016, la 28,4%, în 2018, adică aproape s-a dublat.
Problema pădurilor din România va fi subiectul unui documentar produs de platforma de streaming Netflix. Activiştii de mediu, printre care şi Gabriel Păun, i-au condus pe realizatorii documentarului Netflix prin Retezat şi Domogled, pentru a vedea situaţia la faţa locului.
Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România cuprinde peste 400 de societăţi comerciale membre, având mai mult de 37.500 de salariaţi şi realizează circa 60% din producţia de mobilă din România, din care 65% se exportă.
Industria mobilei are un aport net valutar de peste 1,5 miliarde euro/an în balanţa comercială a ţării, potrivit datelor Asociaţiei.
De asemenea, propagarea în spatiul public a unei cifre de 20 milioane mc, volum de masă lemnoasă taiată ilegal anual din pădurile României, inclusiv în media internațională, neasumată oficial de nici o instituție a statului român, constituie un atac la adresa industriei lemnului din România cu scopul de a afecta exporturile acestei industrii, care aduce un aport pozitiv de aproape trei miliarde de euro anual, aport esențial pentru echilibrarea balanței comerciale a României, arată reprezentanții Comunității Forestierilor.
Fordaq, Comunitatea Forestierilor și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să-și asume o poziție oficială față de cifra vehiculată în mod fals și față de acuzațiile care afectează capacitatea de export a industriei lemnului, dar și imaginea României.
„Considerăm că asimilarea diferenței între „volumul dispărut” dat de Inventarul Forestier Național (IFN) și volumul recoltei de masă lemnoasă evaluat prin Actele de Punere în Valoare (APV) ca tăieri ilegale este o greșeală și o dezinformare, situație care trebuie clarificată și asumată public de către autoritatea tutelară, Ministerul Apelor și Pădurilor – beneficiarul studiului IFN. Un aspect esențial pe care îl aducem în dezbatere este lipsa de logică și de fundamentare a blamării industriei lemnului din România pentru „tăierile ilegale” de păduri. Sensul “tăierilor ilegale” trebuie înțeles mai degrabă ca tăieri neautorizate, cu diferite grade de pericol privind afectarea integrității pădurilor, asemănător gradelor de intensitate ale evaziunii fiscale, care însoțeste mersul economiei: de la evaziunea fiscală benignă asociată autoconsumului gospodăriilor populației, la mica evaziune din comerțul tradițional și până la marea evaziune fiscală. Evaziunea fiscală ca și tăierile neautorizate de masă lemnoasă există și vor continua să existe. Sunt necesare măsuri eficiente de combatere și de sancționare, astfel încât să nu îngreuneze mersul economiei naționale, respectiv al economiei forestiere! După cum economia națională nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru evaziune fiscală, nici economia forestieră nu trebuie culpabilizată în ansamblu pentru “tăierile ilegale”. Răspunderea este individuală, a fiecarui operator economic, faptele trebuie identificate, dovedite și sancționate, cu concentrarea eforturilor pe zonele de risc și în raport de pericolul social asociat acestora!”, precizează reprezentanții Comunității Forestierilor.
Confuzia voită din Inventarul Forestier Național
Cifra de „20 milioane de metri cubi de lemn tăieri ilegale” a fost prezentată ca fiind rezultat al Inventarului Forestier Național – ciclul II. Fordaq – Comunitatea Forestierilor și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva consideră că aceste date reprezintă o dezinformare și o manipulare a opiniei publice din România. IFN-ul evaluează creșterea totală și volumul total al arborilor, nu volumul „comercializabil” evaluat în APV-uri. IFN-ul lucrează cu conceptul de „lemn dispărut”, care include și lemnul mort în urma eliminării naturale a arborilor din arborete.
Ministerul Apelor și Pădurilor – beneficiarul studiului IFN – a făcut o greșeală gravă prin faptul că a recepționat studiul IFN fără componenta de “lemn dispărut” și nu a solicitat I.N.C.D.S Marin Dracea clarificarea acestei cifre.
Bineînțeles, există și o responsabilitate directă a conducerii I.N.C.D.S., care a avizat studiul IFN fără componenta de “lemn dispărut”. Componenta “lemn dispărut” este un indicator esențial al oricărui Inventar Forestier Național, indicator care în corelație cu valoarea creșterii anuale oferă imaginea sintetică a sustenabilității administrării pădurilor și fundamentează raportările privind bilanțul amprentei de carbon pentru segmentul “păduri” în cadrul raportărilor României privind combaterea schimbărilor climatice.
Eficiența măsurilor de combatere a tăierilor ilegale
După anul 2014, măsurile de combatere a tăierilor ilegale și urmărirea trasabilității provenienței legale a masei lemnoase s-au dovedit eficiente. Reducerea drastică a lemnului din tăieri ilegale s-a remarcat în fluxurile de import-export. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea şi 400.000 mc buştean în 2013 s-a ajuns în perioada 2017-2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane mc. Exporturile de buştean aproape au dispărut şi s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc echivalent lemn rotund răşinoase, în 2018.
Ca efect al deficitului de resursă cauzat de reducerea semnificativă a volumelor disponibile din tăieri ilegale, prețurile masei lemnoase au crescut cu aproximativ 250 % în perioada 2013-2017.
Reducerea volumelor lemnului din tăieri ilegale s-a văzut cel mai pregnant în apariția unei crize a lemnului de foc, atenția fiind îndreptată asupra acestui segment al pieței lemnului.
