Cel mai recent studiu al Ministerului Mediului arată faptul că, industria alimentară și fabricarea produselor din tutun (CAEN 10, 12; sub-capitolele 0202-0206 din Lista deșeurilor) generează 401.862 tone de deșeuri pe an, iar sectorul fabricării băuturilor (CAEN 11; sub-capitol 02,07 din Lista deșeurilor) generează anual 60.866 tone. Utilizarea și depozitarea acestor deșeuri specifice este dificilă din cauza instabilității biologice, a naturii potențial patogene, a nivelurilor ridicate în activitatea enzimatică, a conținutului mare de apă și a potențialului de autooxidare.
Acestea reprezintă câteva dintre cele mai importante motive pentru care este necesară reciclarea într-un procent cât mai mare și reutilizarea lor în producerea biogazului. Mai mult decât atât, România trebuie să urmeze directiva programului Uniunii Europene 2020 ”Living well, within the limits of our planet” care menționează faptul că, până în 2020, emisiile gazelor cu efect de seră trebuie reduse cu 20% și reciclarea deșeurilor trebuie să se apropie de 100%.
În acest sens, companiile din industria alimentară pot recurge la câteva metode de îndepărtare a deșeurilor solide, cum ar fi: incinerarea, compostarea, valorificarea lor în agricultură sau zootehnice și fermentarea anaerobă. Aceasta din urmă, în cazul deșeurilor care conțin un grad de umiditate de peste 50%, produce metan și biogaz. Inovația tehnologică a favorizat dezvoltarea numeroaselor metode eficiente de fermentare, cu cogenerare de energie electrică și termică din biogaz, numită și energie verde, datorită generării creditelor de carbon, care, conform protocolului de la Kyoto cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, acestea pot fi comercializate.
Fermentarea anaerobă a deșeurilor organice provenite din industria alimentară reprezintă o soluție atât eficientă economic, cât și optimă din punct de vedere al protecției mediului. Prin fermentarea anaerobă se obține biogazul care se valorifică energetic într-un grup de cogenerare care poate asigura o bună parte din consumul de electricitate și căldură al instalațiilor unei clădiri. În plus, prin fermentare și deshidratare, volumul deșeurilor se înjumătățește, iar nămolul rezultat se poate folosi în agricultură ca îngrășământ de foarte bună calitate, explică Adrian Moisa, Manager General Jetrun.
Viziunea Jetrun și strategia de afaceri, bazată pe principii sustenabile, au condus la promovarea sistemelor și instalațiilor de cogenerare pe biogaz, în special în stații de epurare ape uzate și depozite de deșeuri menajere, cu scopul de a obține energie electrică și termică. Cu ajutorul tehnologiei Jetrun, numeroase companii din industria alimentară și nu numai pot aplica o strategie de business fundamentată pe dezvoltare durabilă și axată pe ocrotirea mediului înconjurător.
